In zilele noastre, dezvoltarea motricitatii fine la copii a devenit un subiect puternic mediatizat. Psihologii, logopezii, revistele pentru parinti, programele TV dedicate cresterii copilului, precum si unele centre de dezvoltare timpurie a bebelusilor vorbesc tot mai activ despre dezvoltarea motoriei fine la copii. In realitatea, insa, putin parinti stiu cu adevarat importanta dezvoltarii motoriei fine.
In dorinta de a oferi copilului meu o dezvoltare armonioasa, am studiat in amanuntit acest subiect, rascolind articole, carti, studii scrise atat in romana cat si in rusa, engleza. Vreau sa va impartasesc cunostintele mele, dobandite in urma unor cercetari ample si de lunga durata, despre acest subiect.
In cuvinte mai simple, dezvoltarea motoriei fine este o miscare activa sau pasiva a degetelelor manii prin care se imbunatateste controlul asupra functiilor musculare, scheletice si neurologice, precum si coordonarea ochi-mani. Miscarea activa este acea miscare pe care copilul o realizeaza singur, fara ajutorul unui adult. Miscarea pasiva este intalnita in cazul bebelusilor, cand parintii ii ajuta sa deschida pumnisorul, masand cu usurinta degetelele manutei.
Desi termenul de motorie fina a aparut recent, conceptul in sine are radacini vechi, pierdute in istorie. Stramosii nostrii urmareau cu atentie cum copilul strange degetelele in pumnisor. Daca degetul mare era adus de catre copil in interiorul pumnisorului, se considera ca muschii degetelelor de la manuta sunt slabi si, prin urmare, trebuie antrenati (dezvoltati). In acest caz, pentru dezvoltarea degetelelor se mestereau jucarii din material care se imbracau pe degetelul mic si cu ajutorul acestor jucarii copilul strangea correct pumnisorul, pozitionand degetul mare in exterior. Inteleptii nostrii strabunici, in timpul activitatilor de rutina de zi cu zi, nu uitau sa le pregateasca copiilor sai aluat sarat pentru modelare (inlocuitorul plastilinei de azi) – un material deosebit de valoros pentru dezvoltarea motricitatii fine (gimnastica degetelelor manii).
De ce este atat de important sa acordam o atentie sporita dezvoltarii motricitatii fine?
In primul rand pentru a pregati degetele pentru activitatile zilnice ale vietii ce au la baza detaliul – spre exemplu, incheiatul si deschiatul nasturilor/ a fermoarelor, invartirea spaghetelor pe furculita, legarea sireturilor, tinerea si manevreara lingurii, punerea atei in ac, desenatul, scrisul, etc.
In al doilea rand pentru faptul ca dezvoltarea motricitatii fine este in legatura directa cu dezvoltarea vorbirii (a pronuntiei si a limbajului) si a gandirii. Aceasta se explica prin faptul ca zona creerului responsabila pentru miscarea degetelelor ocupa o treime din acesta, iar in jurul ei se afla zonele responsabile pentru vorbire, intelegerea vorbirii, concentrare si atentie, memorie, gandire. In momentul efectuarii exercitiilor de gimnastica a manilor, terminitiile nervoase aflate in varful degetelelor trimit impulsuri catre celelalte zone, stimuland in asa mod dezvoltarea acestora. Altfel spus, dezvoltarea motoriei fine contribuie la formarea inteligentei!
P.S. Legatura dintre dezvoltarea motricitatii fine si vorbire a fost demonstrata de catre cercetatori in secolul XX la Institutul de fiziologie a copiilor si adolescentilor (din Federatia Rusa). Printre cercetatori se numara: А. В. Antacov – Fomin, М. I. Kolitov, Е. I. Esenin. Aplicarea in practica a acestei teorii a fost realizata la inceputul secolului XX, de catre Maria Montessori, medic si pedagog italian. Trebuie amintit si faptul ca inainte de dr. Montessori, Eduard Seguin vorbeste in scrierile sale despre stimularea vorbirii prin folosirea maxima a manutelor (lucru manual).
OK! De ce se vorbeste despre asta abia acum, in secolul XXI? Noi, parintii de azi, am crescut fara aceste exercitii speciale pentru dezvoltarea degetelelor de la mani!
Raspunsul este simplu. Amintiti-va de copilaria noastra! Hainele aveau mai multi nasturei si mai putine fermoare. Nu exista sistemul de prindere arici la incaltaminte – sandalele aveau catarama si cizmele sireturi. Pe vremea copilariei parintilor si bunicilor nostri copiii erau implicati mai mult in treburile casnice: sa framante aluatul, sa scurga o carpa cu manile, sa spele rufele cu manile, sa aleaga orezul (curatandu-l de gunoaie si pietricele – amintiti-va povestea “Cenusareasa”). Iar copii de la tara participau la treburile gospodaresti de la varste foarte fragede – mulgeau caprele si vacile, impleteau, brodau, teseau, torceau etc.
Prin toate aceste activitati, degetelele erau expuse la miscari active, suficiente si diverse – ceea ce nu se intampla in zilele noastre, cand pentru fiecare activitate avem cate un aparat. Azi, la majoritatea copiilor, in special la cei din mediul urban, se observa intarzieri in vorbire si in dezvoltarea motricitatii fine, degetelele nefiind pregatite pentru scris sau alte abiltiati ce implica detaliu. Prin urmare se poate spune ca daca un copil intarzie sa vorbeasca, in majoritatea cazurilor acesta este rezultatul unei dezvoltari slabe/nesuficiente a motoricitatii fine.
Din pacate, despre problemele de coordonare motorica a copiilor cei mai multi parinti afla chiar in primul an de scoala. Acest lucru duce la o presiune mare asupra copilului – in afara de asimilarea informatiilor noi si adaptarea unui nou system de societate/comunitate, copilul trebuie sa invete sa tina cu degetelele sale neindemanatice un creion sau pix.
Cand si cum incepem?
Momentul potrivit pentru incepere este chiar prima zi de la nastere. Prima treapta in dezvoltarea motoriei fine il reprezinta masajul. Masam usor cu miscari circulare din interior spre exterior palma bebelusului si fiecare degetel in parte, acordand o atentie sporita degetului mare (acesta este responsabil pentru miscarile de prindere si tinere executate de manute).
In prima luna de viata bebelusii tin pumnii stransi si abia din a doua luna incep sa le desfaca treptat. Prin masarea manutelor intarim muschii degetelelor si ajutam bebelusul sa-si deschida pumnisorii. Din luna a treia, cand manutele lui sunt pregatite sa prinda un obiect usor, ii putem da sa tina cu manuta pentru scurt timp diverse sticlute din plastic, materiale din textura diferita (antrenand astfel si simturile senzoriale). Batutul din palme, salutul cu manuta, “pa-ul” cu manuta, activitati simple la prima vedere, reprezinta o alta etapa importanta in dezvoltarea motoriei fine.
Dezvoltarea motriei fine trebuie sa fie continua si sistematizata, fiindca numai asa rezultatul va fi unul pozitiv. Cele mai importante exercitii de dezvoltare a motoriei fine sunt cele pe care copilul le executa in primii trei ani de viata, intrucat anume in aceasta perioada creierul se dezvolta extreme de rapid, in proportie de 70% din totalul dimensiunii sale (recomand cartea scrisa de autor si neurolog, Lise Eliot “Ce se intampla acolo? Cum se dezvolta creierul si mintea in primii 5 ani de viata”).
Dezvoltarea motorie fina la adulti
Dezvoltarea motoriei fine la adulti are aceleasi beneficii ca si in cazul copiilor. Bineinteles ca o imbunatatire a procesului de vorbire nu va fi sesizata, dar o imbunatatire a procesului de gandire, a vitezei de gandire si priceperii – e chiar posibila! Pentru dezvoltarea motricitatii fine la adulti se recomanda invatarea unui instrument musical (spre exemplu, ghitara). Daca deja cantati la unul, puteti incerca sa invatati altul. Spre exemplu, daca cantati la ghitara puteti incepe sa invatati la pian. Este importanta diversificarea miscarilor in care sunt implicate degetele manii.
Interesant este faptul ca usurinta cu care folosim mana principala (in multe cazuri, aceasta este mana dreapta) reflecta dezvoltarea psihica a unui adult si abilitatile lui cognitive. Va propun un test: cu mana principala scrieti o propozitie oricare. Observati cat de usor si rapid ati scris? Acum cu mana secundara (in multe cazuri, aceasta este mana stanga) scrieti aceeasi propozitie. Diferenta in usurinta de a scrie cu mana principala si cea secundara este echivalenta cu potentialul creierului dvs care nu a fost dezvoltat. Cu siguranta multi vor fi mirati de rezultatul testului :). Dezvoltarea motoriei fine la mana secundara este un pas important in dezvoltarea abilitatilor cognitive!
Important!
Jocurile de dezvoltare a motoriei fine la copii nu trebuie tratate ca activitati de corectie a unei anumite probleme; acestea sunt activitati interesante, captivante si placute pentru copil, care satisfac nevoile lui de baza. Prin joc copilul cunoaste primul sentiment de victorie, iar acesta este memorat pe intreaga viata!
In urmatorul articol dedicat motoriei fine voi vorbi despre dezvoltarea motoriei fine in primul an de viata, voi prezenta joculete si exercitii practice (practicate de mine in primul an de viata al Vicai).
Sa aveti activitati vesele, frumoase si interesante cu copilul dumneavoastra! Si sa nu uitati ca „Cel mai bun joc care exista, jucaria cea mai amuzanta, sunteti voi, parintii!” (Dr. Monte Bail, parinte si psihiatru, Toronto).
Pe curand!
Pingback: Dovleacul vesel – mozaic din seminte | Agenda Mamei
Pingback: Paianjen din castana | Agenda Mamei
Foarte interesanta prezentarea ta! Ai mare dreptate in privinta copilariei noastre. Stimularea motricitatii fine se facea in alte feluri: cu multi nasturi la haine, cu inelul de la banala cravata de soim sau de pionier, cu spalatul hainelor de mana, cu alesul orezului, cu cernutul fainii etc.
Pingback: Activitati cu betisoare din bumbac | Agenda Mamei
Buna , mi-a prins asa bine prezentarea ta . Multumesc
Nici nu-ti imaginezi cat de mult ma bucur ca ti-a fost utila postarea mea.
Pingback: Sortarea tacamurilor – activitate montessoriana de matematica timpurie | Agenda Mamei
Interesant articolul. Ar fi fost de mare ajutor daca prezentai, cumva, o serie de exercitii/activitati menite sa dezvolte motricitatea fina in functie de varsta. Cred ca in realitate unii parinti nu isi lasa copiii sa faca x lucru pt ca „e prea mic” cand de fapt copilul ar fi perfect capabil sa-l faca.
Legat de legatura dintre motricitatea fina si vorbit….. Aici copiii mei sunt exceptia de la regula. Desi aplic filosofia Montessori si rezultatul se vede (au o foarte buna motricitate fina) de vorbit au vorbit tarziu (dupa 2 ani) iar unul din ei stalceste rau de tot cuvintele. Nu neg legatura descrisa de tine, dar la mine nu se aplica 🙁
buna. as vrea sa citesc cartea Lisei Eliot. este tradusa in romana? de unde o pot cumpara? sau ai cumva pdf-ul in engleza?