De ceva timp, eu si V. exploram la maxim Polul Nord :). Vica este foarte interesata de tot ce tine de tinutul polar, iar eu nu pot decat sa ma bucur de acest fapt, creeandu-i un mediu adecvat pentru a invata cat mai multe lucruri.

Initial, i-am creat o cutie senzoriala cu animalute figurine de la Polul Nord (producator Schleich). Pentru zapada am folosit sarea fina. Jucandu-ne am invatat cum se numesc toate animalutele de la Polul Nord. Am rasfoit cu atentie 3 carticele foarte dragi noua: Tinuturi Polare, scrisa de Margaret Hynes (editura Aquila), Viata salbatica a lumii – Zonele polare, scrisa de Kamini Khanduri (editura Aquila) si Calatorii imaginare in zonele polare, scrisa de Daniela Dosa (editura Tehno –  Art). Ilustratiile acestor carti sunt reale, clare si foarte frumoase. Aceste carti prezinta multe detalii foarte interesante, eu am selectat doar cateva informatii relevante pentru varsta Vicai. Din cartea Lumea din jurul nostru, carte cu sunete (editura Corint Junior), am ascultat cum urla un lup polar, cum mormaie un urs polar, cum suna clopeteii unui ren, inhamat la sanie, cum scartie zapada de la pol si cum cata putere sufla vantul. Din aceste carticele am invatat cate incaperi are barlogul unui urs polar si am vazut cum arata acesta, am analizat si barlogul focii, am invatat ca la Polul Nord e multa zapada si gheata. Povestind despre aisberguri si gheata, am adus in joaca noastra multa gheata.

Cu o zi inainte, am umplut cu apa baloanele (mici si mari), pungutele alimentare in care am pus si cateva peisaje de la fundul oceanului arctic (printate pe o hartie simpla A.4), formele de la briose in care am inlcuse si cateva litere, formele de gheata si toate le-am pus la congelator. Urmatoarele zilele a fost distractie mare :).

Testam duritatea ghetei (Experiment)

Mai intai de toate am analizat cu atentie gheata si am testat duritatea acesteia. In cadita de bebe am asternut un cearsaf impermiabil alb (ramase toate de cand Vica era bebe), pentru a nu strivi cadita si am rostogolit in cadita doua baloane cu gheata. Dupa ce „am decojit” baloanele de pe gheata, V., inarmata cu un ciocan de bucatarie, a inceput testarile. Concluzia Vicai: „E tare!„. Experiment reusit :)!

 Un aisberg incredibil (Experiment)

Am dorit ca V. sa-si imagineze macar un pic cum pluteste un aisberg pe apa si sa inteleaga ca exista apa si mai rece decat apa de la robinet. Asa ca, intr-un legan cu apa sarata, am pus gheata, pe care o testasem mai devreme. Vica si-a scufundat imediat manutele in apa, chiar langa aisberg, iar reactia ei a fost una spontana: „E foarte rece!”. Asa a aflat, micul meu omulet, ca apa din oceanul de la Polul Nord e foarte foarte foarte rece. Prin acest experiment am vazut ca partea cea mai mare a aisbergului se afla in apa. Acum ingerasul meu stie ca aisbergul este o bucata foarte mare de gheata care pluteste in apa foarte rece de la Polul Nord.

Intrucat, in unele din cartile studiate de noi, a vazut cum un ursulet polar sta pe un aisberg, Vica s-a grabit sa aduca un urs polar si pe aisbergul nostru :).

Apoi ursuletii polari au inotat, ba chiar s-au scufundat (iarasi, scena vazut in una din cartile noastre).

Usor usor, toate animalutele de la polul Nord au ajuns in micul nostru ocean si au testat aisbergul nostru :).

 

Topogan pentru animalutele polare

Joaca in micul nostru ocean devenise foarte frumoasa, dar eu eram ingrijorata ca puiul meu, jucanduse prea mult in apa rece, sa nu raceasca asa ca am invitat micul meu omulet la o alta joaca, tot la Polul Nord. Am adus gheata „prospata” in cadita noastra de bebe si doua casolete cu apa la temperatura camerei.

Intrucat cadita noastra de bebe are forma ergonomica, a fost perfecta pentru a crea un topogan minunat pentru ursuletii polari, foca mama, foca puii si alte animalute polare:). Ingerasul meu s-a distrat copios dand drumul animalutelor pe topogan :).

In poza de mai jos puteti vedea cum V. a aranjat, pe marginea caditei, toate animalutele, pregatindu-le pentru o alta cursa de topogan :):

si acum „Vjjjjjjjjjjjjjjjjj, pe topogan!”:

Nimereste tinta!

In casolete cu apa s-au balacit ursuletii polari, foca-mama si foca-pui.

Dupa ce animalutele noastre s-au balacit suficient, am trecut la o alta activitate: am invatat sa umplem seringa cu apa, tragand de piciorusul ei, si apoi sa o golim, tintind in unul din animlutele prezente in cadita noastra.

 

La inceput, aceasta activitate a fost o adevarata provocare pentru degetelele mici ale ghemotocului meu, dar usor usor a devenit o activitate distractiva.

Filmulete educative

Desi sunt contra televizorului si a calculatorului, in educatia unui prescolar, totusi nu m-am putut abtine sa nu-i arat Vicai trei filmulete scurte foarte interesante, informative si totodata care arata cat de grijulie si iubitoare este mama – urs polar si cat de jucausi sunt puii de urs polar. Un filmulet despre dragostea materna in cazul ursilor polari il puteti vedea aici. Altul, despre evolutia puilor de urs polar aici. Iar aici, va puteti delecta cu un alt filmulet senzational despre viata ursuletilor polari.

Ghici, ale cui sunt urmele?

Seara, in timp ce il asteptam pe taticul nostru sa vina de la munca, ne-am jucat cu pasta de modelat Play Doh si animalutele noastre de Polul Nord. La inceput mama, i-a modelat omuletului ei un pui de foca. Bucuria Vicai a fost imensa! Apoi, am intins pasta de modelat de culoare alba pe masuta noastra de lucru, ne-am imaginat ca aceasta este zapada noastra de la Polul Nord si am testat ce urme lasa fiecare animalut polar. Dupa ce am exersat de mai multe ori si am studiat fiecare urma, am trecut la o alta joaca: una sta cu ochii inchisi, in timp ce cealalta face urme in plastilina cu un animalut, apoi cea care deschide ochii trebuie sa ghiceasca cu ce animalut au fost facute urmele respective.

Vicai i-a placut jocul si s-a descurcat minunat!

Surpriza pentru mama!

A doua zi, in timp ce mama pregatea materiale pentru o alta activitate, Vica, avand la indemana cartonul colorat, sclipiciul si culorile tempera, s-a apucat de pictat. Mica mea pictorita a creat, in felul sau, un tablou foarte dragute, pe care l-a intitulat Polul Nord. Ehh, pentru cine credeti ca l-a pictat? Da, da, pentru mama: „Uite, un cadou pentru mamica mea!”, a exclamat fetita mea, intinzandu-mi mica ei opera de arta, pe care o puteti vedea in imaginea de mai jos.

A fost o surpriza neasteptata si foarte foarte frumoasa! Imi este foarte drag acest tablou, pe care il voi pastra cu sfintenie in dosarelul nostru, unde se ascund multe si multe alte tablouri la fel de frumoase si scumpe pentru mine!

Va dorim sa aveti spor la joaca!

(Vica – 2 ani si 5 luni)