Aceste flori mov de toamna, pe care V. le-a primit in dar de la tata in acest weekend, ne-au dus cu gandul la frumusetea florilor de camp, prietenele noastre din aceasta vara.

Inca din frageda pruncie, din momentul in care a facut singurica primii pasi, Victoria a indragit florile de camp. A fost atrasa de simplitatea si finetea acestora. Adora sa le admire, sa le culeaga si sa le adune in mici buchetele (pentru mama, dar nu numai).

In fiecare vara, aflate in vacanta la bunicii materni, analizam, mirosim si culege aceste minunate floricele. Mai mult de atat, aproape in fiecare zi, bunica materna primea de la Victoria cate un buchetel de flori de camp.

Anul acesta, inspirata de articolul Cameliei (aici), i-am propus Victoriei sa culegem floricele si pentru primul nostru ierbar. I-am explicat pe intelesul ei ce inseamna un ierbar si ce presupune aceasta activitate (floricele trebuie presate si uscate, apoi lipite). Am fost incantata ca Victoria a acceptat propunerea mea si a dorit sa culeaga muuulte floricele pentru ierbarul ei.

Am reusit sa adunam cateva floricele foarte dragute pentru ierbarul nostru. Unele le cunoastem bine, altele urmeaza sa le studiem si sa descoperim, rand pe rand, toate tainele lor.

(Observatie: Pentru ca majoritatea florilor uscate sunt foarte casante, mami s-a ocupat de toata activitatea de lipire a floricelelor in paginile de ierbar.)

Cicoarea, ciulinii si Imortela sunt floricele pe care Victoria le-a indragit mult mult de tot. Cicoarea este floricica cred ca cea mai iubita de Victoria. Aceasta floricica V. o saluta aproape in fiecare dimineata si o urmarea la amiaza cum isi inchide petalele pentru a merge la culcare (era un mic stimulent si pentru Victoria de a merge nani la amiaza :)).

Floarea de Ciulin a fascinat-o pe V. cu movul sau deosebit de frumos si tepisorii sai, drept pentru care Victoria a numit-o „ariciul mov”. Imortela, numita si floarea nemuritoare, a fost indragita de V. pentru culoarea si finetea sa, pentru parfumul sau de fan si iarba uscata. Ne-a fascinat enorm de mult cat de rezistenta este aceasta planta: ea rezista foarte mult timp taiata si pusa in vaza fara apa.

Culesul floricelelor ne-a adus multa bucurie si culoare. Am gasit floricele galbene, albe, roz, rosii, albastre, mov. Unele mai mari, altele mai mici. Unele singurele pe tupinta, altele in forma de buchetel. Unele se rupeau mai usor, altele mai greu (aici intervenea mama). A fost un bun prilej sa repetam culorile, sa analizam in detaliu forma floricelelor si sa numaram petalele.

Aerul natural si proaspat, mirosul de iarba, bulgarasii de tarana, zumzuitul albinelor si ciripitul pasarilor ne-au inveselit activitatea noastra si au facut-o cu muuult mai interesanta si mai frumoasa.

Am vorbit, ca in fiecare vara, despre importanta floricelelor de camp si despre plante, in general. Am discutat la ce ne ajuta ceaiul de musetel, ceaiul de tei (preferatul Victoriei), ceaiul de sunatoare, ceaiul de chimen, de cicoare si cel de catina. Ramane ca pe viitor sa imbogatim cunostintele noastre despre adevarata valoare a plantelor.

Initiere in Oshibana – arta japoneza a florilor si plantelor presate

Oshibana este o arta japoneza de creare a tablourilor din flori si plante uscate. Tablourile realizate prin aceasta tehnica pot fi atat de minunate, priviti aici pentru a va convinge de acest lucru.

Intrucat V. a adunat muuulte floricele, am hotarat sa facem cateva tablouri din flori presate. Unul din aceste tablouri (cu flori mov :)) mami il pastreaza drept amintire a acestor anisori plini de curiozitate si energie, iar celelalte tablouri au fost oferite drept cadou bunicilor si persoanelor dragi Victoriei. Aranjarea florilor in tablou a fost realizata de V., iar pentru lipirea florilor mami a venit in ajutor. Iata ce ne-a iesit:

Va dorim o toamna frumoasa, bogata in frunze si flori colorate!